EFECTUL MAGNUS

Efectul MAGNUS

            Acest experiment a luat denumirea de Efectul Magnus după fizicianul şi chimistul german H.G. Magnus; el a fost primul care a experimentat(în anul 1853) şi a investigat acest efect.

Fie un cilindru de rotaţie asezat într-un curent de fluid în regim laminar, perpendicular pe axa cilindrului.

Datorită vâscozităţii (Forţei de frecare) cilindrul antrenează straturile de fluid din vecinătatea sa, în sensul mişcării sale de rotaţie. În pct. A viteza fluidului va fi mai mare decât în B, unde cilindrul se roteşte în sens invers curgerii fluidului. Conform teoriei lui Bernoulli, presiunea statică laterală asupra cilindrului va fi mai mare în B decât în A, astfel încât apare o forţă rezultantă transversală spre partea unde viteza fluidului este mai mare. Acesta este Efectul Magnus.

Ca regulă practică, corpul este împins transversal din regiunea cu liniile de curent rare spre regiunea cu liniile de curent dese.

Efectul poate fi ilustrat punând în rotaţie un cilindru din carton şi aruncându-l orizontal. După sensul rotaţiei, traiectoria cilindrului va curba lin sau brusc spre pământ. Se poate folosi şi un plan înclinat pe care se rostogoleste (şi luneca) un cilindru.

O altă experienţă se poate face după cum urmează:

Materiale necesare :

-          un mosor din carton uşor;

-          o bandă subţire şi uşoară de pânză ;

-          un beţişor ;

Descrierea experimentului :

1.      Înfăşurăm banda subţire şi uşoară de pânză peste mosorul din carton.

2.      Fixăm banda de pânză de beţişorul ţinut orizontal.

3.      Tragem brusc orizontal banda de pânză.

Observaţii :

Mosorul se va roti foarte repede şi va aluneca, părăsind masa, în loc să cadă după parabolă, mosorul va zbura în sus descriind o buclă.

P_static + P_dinamic + P_poziţie = constant

P_poziţie = constant

P_dinamic – creşte datorită faptului că straturile sunt antrenate de cilindru;

P_static – din Legea lui Bernoulli, presiunea statică scade → forţa laterală rezultantă va devia cilindrul,

obligându-l să efectueze o mişcare curbilinie.

Aplicaţii practice la:

·         aruncarea unei mingi de tenis;

·         lovirea unei mingi de golf;

·         şutarea unei mingi de fotbal.

e douq/orȎ@p@nt date de lungimea de unda a radiatiei care nu influenteaza in mod decisiv puterea
laserului. Pot exista laseri cu o culoare roz palida care sa fie mai nocivi
decat cei mai aprinsi si rosiatici laseri. Intre "laseristi" exista o
gluma: "Regula numarul unu in lucrul cu laserii: Nu te uita niciodata direct
in raza laser cu unicul ochi ramas intreg !".


Utilizarea laserilor cu semiconductori. Aspecte pozitive si negative ale
acestei tehnologii.

Diodele sunt larg raspandite. Faptul ca sunt ieftin de produs, usor de
folosit si foarte ieftin de folosit duce la producerea lor in masa si
includerea lor in cele mai multe aparate electronice ce au nevoie de laseri.
Lecturatoarele de cd, fie ele CD-ROM-uri sau CD-playere, sunt toate
prevazute cu diode laser. Playerele DVD au, deasemenea, diode laser, doar ca
acestea emit fascicule mult mai fine. CD-Writer-ele si CD-ReWriter-ele
folosesc diode ce emit laseri apropiati de IR (800 nm) si puteri de cativa
W. Aceleasi diode, dar de puteri ceva mai mici, sunt prezente si in
imprimantele cu laser. Alte produse care folosesc laseri emisi de diode sunt
cititoarele de coduri de bare (Bar-Code Readers), unele Scannere, Pointerele
etc. Poate cel mai important folos, dupa CD/DVD-playere, este cel adus in
comunicatiile prin fibra optica. In cadrul fiecarui emitator pe fibra optica
se afla o dioda laser. Mai nou s-a inceput folosirea diodelor si in
medicina si in holografie. Diodele nu sunt folosite in aplicatiile militare
(Radar, ghidare rachete, transmisiuni de date prin eter etc.), aplicatiile
astronomice (distante cosmice si determinari de compozitii), efectele
speciale de anvergura si holografia de mare intindere datorita puterii
limitate relativ mici pe care o dezvolta.


Concluzii.

Laserul cu semiconductori este o alternativa ieftina si fiabila la laserii
cu gaz. Marimile reduse, costurile mici de fabricatie si utilizare cat si
longevitatea lor confera diodelor atuuri importante in "lupta" cu celelalte
dispozitive de emisie laser. Singurele dezavantaje fiind puterile relativ
mici si fragilitatea, diodele sunt si vor fi cercetate extensiv pentru a fi
imbunatatite. Pentru noi este important sa intelegem cum functioneaza un
astfel de dispozitiv, la ce este folosit si incotro se indreapta cercetarile
pentru a ne familiariza inca de pe acum cu acest tip de laser pe care il vom
intalni din ce in ce mai des in viata noastra de zi cu zi. Este important
sa cunoastem pericolele pe care le aduce cu sine o dioda laser precum si
factorii care pot perturba buna functionare a acesteia pentru a sti cum sa
ne aparam si cum sa o protejam.
Laserul cu semiconductori este un domeniu ale carui orizonturi abia acum ni
se deschid, cu un viitor sigur si cu implicatii puternice in viata de zi cu
zi.